Ai primit o recomandare de flebotomie sau ai auzit cuvântul la medic și te întrebi dacă e vorba de vechea „lăsare de sânge”? Răspunsul e da, dar procedura de azi are puține în comun cu cea de acum 200 de ani. Se face doar în câteva boli precise, cu analize înainte și după fiecare ședință, și durează cam cât o donare de sânge.
Autor: dr. Ionel Julea, medic primar chirurgie oro-maxilo-facială. Actualizat pe 12 octombrie 2026.
Pe scurt: ce trebuie să știi despre flebotomie
- Flebotomia înseamnă scoaterea unei cantități de sânge dintr-o venă. Când e folosită ca tratament, se numește flebotomie terapeutică, emisie de sânge sau sângerare terapeutică.
- Azi se face mai ales în hemocromatoză (prea mult fier în organism) și în policitemia vera (prea multe globule roșii).
- O ședință durează 15-30 de minute și scoate în jur de 450-500 ml de sânge, cât la o donare.
- O recomandă medicul hematolog sau gastroenterolog, după analize.
- În stomatologie, recoltarea de sânge din venă stă la baza tratamentului cu plasmă PRP. Coagularea contează la orice extracție, mai ales dacă iei anticoagulante.
Ce înseamnă flebotomie?
Cuvântul flebotomie vine din greacă: phleps înseamnă venă, iar tomia înseamnă tăiere. În sens larg, orice recoltare de sânge din venă este o flebotomie, inclusiv cea pentru analizele de laborator.
În practică, termenul se folosește mai ales pentru flebotomia terapeutică. Atunci medicul scoate intenționat o cantitate de sânge ca să trateze o boală. Pe trimiterile medicale apare des și sub numele de emisie de sânge.
Când se recomandă flebotomie terapeutică?
Hemocromatoza ereditară. Organismul absoarbe prea mult fier din alimente, iar fierul se depune în ficat, inimă, pancreas și articulații. Fiecare ședință de flebotomie scoate fier odată cu globulele roșii. La început ședințele sunt săptămânale, până când feritina scade la valoarea stabilită de medic. După aceea se trece la ședințe de întreținere, de câteva ori pe an.
Policitemia vera. Măduva osoasă produce prea multe globule roșii, sângele devine mai vâscos și crește riscul de cheaguri. Ședințele de flebotomie scad hematocritul, de obicei sub 45%.
Alte situații, la decizia medicului: porfiria cutanată tardivă și unele forme de eritrocitoză secundară.
Azi nu se mai face flebotomie pentru hipertensiune, infecții sau pentru „curățarea sângelui”. Aceste indicații au dispărut când s-a dovedit că fac mai mult rău.
Cum decurge o ședință de flebotomie?
- Analizele de dinainte: hemoglobină și hematocrit, plus feritină în cazul hemocromatozei.
- Recoltarea: stai întins sau pe un fotoliu, iar asistenta introduce un ac în vena de la plica cotului.
- Ședința propriu-zisă: sângele curge într-o pungă, ca la donare, timp de 15-30 de minute.
- După ședință: mai rămâi 10-15 minute, bei lichide și mănânci ceva.
Simți înțepătura acului. În ziua respectivă poți avea o ușoară amețeală sau oboseală, iar la locul înțepăturii poate apărea o vânătaie.
Flebotomia terapeutică se face în spitale și în clinicile cu secție de hematologie, la recomandarea medicului. Prețul diferă de la o unitate la alta, așa că întreabă direct acolo unde ai fost trimis.
Scurtă istorie a sângerării terapeutice
Sângerarea a fost una dintre cele mai folosite practici medicale timp de peste 2.000 de ani. O foloseau mesopotamienii, egiptenii, grecii, mayașii, aztecii și medicina ayurvedică din India.
Baza teoretică venea de la Hipocrate și a fost dusă mai departe de Galen. După teoria lor, sănătatea depindea de echilibrul a patru umori, fiecare legată de un temperament:
- sângele, de cel sangvinic;
- bila galbenă, de cel coleric;
- bila neagră, de cel melancolic;
- flegma, de cel flegmatic.
Boala însemna dezechilibru, iar sângerarea trebuia să-l corecteze. Galen dădea chiar cantități exacte, în funcție de vârstă, simptome și anotimp.
În Evul Mediu și în Renaștere, frizerii-chirurgi ai Europei practicau sângerarea pentru aproape orice boală. Practica a ținut până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1799, lui George Washington i s-a scos o cantitate mare de sânge în câteva ore, pentru o infecție a gâtului, iar asta probabil i-a grăbit moartea.
Instrumentele erau lancetele, scarificatoarele cu mai multe lame și lipitorile. Lipitorile se folosesc și azi, în chirurgia plastică și reconstructivă, ca să elimine sângele blocat din țesuturile reatașate. Saliva lor conține hirudină, o substanță care împiedică coagularea.
O primă versiune a acestui text, scrisă de dr. Ionel Julea, a apărut pe reperemedicale.ro.
Ce legătură are flebotomia cu stomatologia?
Plasma PRP: sângele tău folosit pentru vindecarea gingiei
Tratamentul cu plasmă bogată în trombocite (PRP) pornește tot de la o recoltare de sânge din venă. Diferă cantitatea și scopul: se recoltează puțin sânge, care se centrifughează, iar plasma bogată în trombocite se injectează înapoi, în zona care are nevoie de vindecare. Trombocitele conțin factori de creștere care ajută la refacerea țesuturilor.
La Clinica Chiromax din Galați folosim plasma PRP în gingivită, parodontită, alveolită și periimplantită. Detaliile procedurii sunt pe pagina despre biostimularea cu plasmă PRP.
De ce te întreabă dentistul dacă iei anticoagulante
Orice extracție sau intervenție chirurgicală în gură sângerează. Dacă iei anticoagulante (acenocumarol, warfarină, rivaroxaban, apixaban) sau antiagregante (aspirină, clopidogrel), sângele coagulează mai greu.
Nu opri singur tratamentul înainte de extracție, pentru că oprirea crește riscul de cheaguri și de accident vascular. Medicul dentist stabilește împreună cu cardiologul tău dacă tratamentul rămâne așa, se ajustează sau intervenția se amână. Uneori are nevoie de un INR recent. Mai multe despre intervenții găsești pe pagina de chirurgie maxilo-facială.
Dacă faci flebotomii sau ai o boală a sângelui
Spune-i medicului dentist ce diagnostic ai și adu ultimele analize. În policitemia vera cresc atât riscul de sângerare, cât și cel de cheaguri, așa că intervenția se planifică după valorile recente. Nu programa o extracție în aceeași zi cu ședința de flebotomie, când poți fi obosit sau amețit.
Cât sângerează normal după o extracție
O sângerare ușoară în primele ore e normală. Ține strâns între dinți compresa sterilă 30-60 de minute. Saliva poate fi rozalie până a doua zi. Dacă sângerarea nu se oprește după câteva ore de compresie, sună la clinică. Pașii completi sunt în ghidul de îngrijire după o intervenție chirurgicală orală.
Întrebări frecvente despre flebotomie
Doare o flebotomie?
Simți doar înțepătura acului, ca la o recoltare de analize. Restul ședinței nu doare. Unii pacienți se simt obosiți sau ușor amețiți în ziua respectivă.
Cât sânge se scoate la o flebotomie?
De obicei 450-500 ml, cât la o donare de sânge. La persoanele cu greutate mică sau cu boli de inimă, medicul poate scoate mai puțin.
Ce înseamnă emisie de sânge?
Este denumirea folosită în medicina românească pentru flebotomia terapeutică: scoaterea unei cantități de sânge dintr-o venă, ca tratament.
Flebotomie sau donare de sânge: care e diferența?
Tehnica e aproape aceeași. Diferă scopul: sângele donat ajunge la alți pacienți, iar flebotomia terapeutică scade fierul sau numărul de globule roșii din corpul tău.
Pot face tratamente stomatologice dacă fac flebotomii?
Da. Spune-i medicului dentist ce diagnostic ai, adu ultimele analize și programează intervențiile chirurgicale în altă zi decât ședința de flebotomie.
Programare la consultație
Ai nevoie de o extracție sau de un tratament cu plasmă PRP în Galați?
Dacă iei anticoagulante sau ai o boală a sângelui, spune-ne de la programare, ca medicul să planifice intervenția în siguranță. Ne găsești pe Strada Domnească nr. 82, Galați.